diverty
Diverty
Lista Forumurilor Pe Tematici
diverty | Inregistrare | Login

POZE DIVERTY

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
mimy_glacier pe Simpatie.ro
Femeie
24 ani
Prahova
cauta Barbat
26 - 47 ani
diverty / Poezii / Poezii  
Autor
Mesaj Pagini: 1
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
Vecie

Ion Vinea

Ce frumoase īntre noi cuvintele
luminīnd de-a lungul anilor,
cum din sunet şi din visul singur
s-a īmplinit īn ele īnţelesul.

Fost-au unele ţesute
din sideful efemer al crinilor,
altele au crescut din jarul sīngelui,
zvonesc cele din urmă sub domurile serii.

Sīnt clopotele īn gīnd sunīnd vecia noastră,
oră cu oră cuprinsă de amīndoi.
Iubirea e de mai-naintea noastră
şi mult ne poartă dincolo de noi.




Ion Vinea

Unde eşti, palidă iubită
ca din poemele de altădată,
ce alte visuri m-au purtat prin lume,
cine mă cheamă, cine mă rătăceşte
mereu līngă somnul tău departe?

..

Glasul tău doar īn gīnd īmi sună
pe cărările meşle pierdute,
chipul īn trecut īşi leagănă
candela lui nocturnă,
şi mă afund īn singurătate
ca-ntr-o pădure vrăjită.

Dezleagă destinul amar
cu mīinile tale de rugă,
adună-mi paşii pribegi
sub ochii tăi dinīi
care descīntă, care visează,
că, īn ei e toată povestea,
potecile, umbra şi amăgirea.

   
Tomis
     Ion Vinea

Din ţara de miazănoapte vin păsări mari,
īn somn le auzi vuietul rece
prin arborii mari ca o liră de oase.
Īn aerul vrăjmaş se spulberă cīntecul
răguşit al matrozilor
ce se zoresc să plece.

Să vezi īn portul vechi dansul sloiurilor,
să le asculţi hohotul de sticlă
şi vaierul cumplit al catargelor.
Aici vinul se-ncheagă şi sparge vasele de lut
şi răsuflarea-n jertfe argintii se fugăreşte.

Ce gīnd rău m-a menit aci,
unde algele-mi īmpletesc cununi de gheaţă,
o umbră mai mult să fiu pe acest ţărm al umbrelor
de unde pīnzele par cenuşii.

Horă mută de scite figuri mă-nconjoară,
toţi sunt străini, eu printre ei străinul,
vorbele mele ei nu le pot īnţelege,
glas de cristal īnnegrit īn furtuni de blesteme,
silabisesc vorba lor sălbatică īn care-i īnchis urletul talazului
şi rugi fac din ea pentru ei, pentru mine.

Poate un mormīnt profund ca un sīn
şi cald sub platoşa iernilor
să-mi dăruie ritmul natal, - vibrări
pe sub pămīnt, din visul palmierilor.

Atīt de uitat că vreau să mor aci,
mai singură nu-mi va fi piatra decīt trupul.



   
Tristia
     Ion Vinea

Să fiu ... captivul tău de veci,
să-mi joci albastrele sonore lanţuri,
īncercuită Mare de-un destin
cīntīnd īn el sfīrşitul şi-nceputul.

Oaspe sortit grădinii de nisip
abia ivind plăpīnde anemone,
legat de zodii mii de mii cu gīndul
şi priponit de pas prin şterse urme.

O, dincolo de praguri şi cuvīnt,
prin rugă smuls edictelor avare,
ca un suspin să trec din lumi īn lumi,
pe un şirag de amintiri stelare.


   
Nox

     Ion Vinea

Cīntec din larguri, prin golul orelor gemene,
ce stelară noapte prinde să ne legene.
De parte visul mi-l poartă catargele candide.
Sub adieri tremură Tomis din genele-i palide.

Drumurile de var lin sosind singure
somnul şi-l duc la sīnul falezelor.
Pregetă-n gemete zbuciumul apelor
pas cu pas, īndelung, pe dig īnsoţindu-mă.

Ademenite-n repaosul vag, uraganele
de pretutindeni adorm īn concertul talazelor.
Teme-te, inimă prinsă-n legenda mirajelor,
īnlănţuitul neant pīndeşte din plasele algelor.



   
Insomnii
     Ion Vinea

Inima mea te cheamă din noapte
cīnd dorm orologiile īn piatră,
cīnd stelele se sting ca şoapte,
cīnd tresar cărbunii pe vatră.

Ochii tăi se deschid īn mine
ca doinele īn veghile stīnii,
ca nuferii īn iezere line,
ca luna pe fundul fīntīnii.

Visul nostru de viaţă şi moarte
ca iedera boltită ne īmbie
sub umbrarul ei de vecie
cu lanţurile-i prinse de soartă.


Sonet
     Ion Vinea

Supremă floare-a toamnii-ntīrziate,
Răsare-n nesfīrşiri pălitul soare.
Şi tainic, ca-n chilii de īnchisoare,
Pătrunde-ncet prin neguri sfīşiate.

S-aşterne-n larguri palida-i ninsoare
Şi-n calmul blond de raze-mprăştiate
Miresme de corole re-nviate
Plutesc, şi iară vin să ne-mpresoare.

Ca un surīs pe buzele de moartă
Seninătăţi de zile ce dispar,
Apuse veri, azuru-n unda-i poartă.

Şi ochii trişti ce urmăresc himera
Privesc spre cer, la norii cari par
Galere roze-n drum către Cythera.

   
Solitudo
     Ion Vinea

Să fie oaspete acestui prag
tăcerea ultimă, din larg descinsă,
umplīnd restriştea, pregetīnd visul,
ca-n ochii unui īnger cenuşiu.

Īndemn final pe care-l mai asculţi
īntr-un tīrziu cīnd desluşeşti ursita
din ce-au fost tremur, rugă şi lozinci
şi zac trofee, azi, de nimeni strīnse.

Īn toaca inimii de miez de noapte,
ca dintr-un schit de spectri către lună,
chemarea creşte, a singurătăţii.

Pe drumul sterp al glasului de lemn
urmează paşii fraţilor cerniţi, -
răpus de timp, captiv al veşniciei.


   
Moartea nu vine cīnd o chemi!
               Ion Vinea

Moartea nu vine cīnd o chemi.
Aşteaptă glasul cel mai de pe urmă,
pīnă se stinge-n şoaptă ca-ntr-o noapte...
aşteaptă lucrul măsurilor să toarcă
firul zăbranicului de tăcere,
aşteaptă cīntecul suspinului să spună
ce lungă e durerea,
aşteaptă vaietul, aşteaptă geamătul.
Moartea nu vine cīnd o chemi.


   
Don Juan
     (I)

Ca o stea singură
inima sīngeră
īn noaptea gemetelor,
īn veghea spectrelor.

Din trecut ne ajung jurăminte vechi,
se deschid īn umbră pleope uitate,
creşte ruga palidelor mīini,
veşted e paradisul trădării.

Inima singură
īn noaptea ultimă,
īn marea stingere,
ca o stea singură
inima sīngeră.

     Peisaj

Crengile-n negură
vīntul le leagănă.
Vuiet dau umbrelor
corbi cīnd se spulberă.

Flutură pajiştea
dolii de margine.
Spectrii cutreieră
singuri paraginea.

Ochii ferestrelor
dor solitudinea.
Nopţilor: brumele,
apelor: frunzele,
inimii: Umbrele.


Geneză

Freamătul izvorului din mine
rătăcind prin codrii mei l-ascult
ca pe o poveste de demult,
cu turnuri, şanţuri, spectre şi jivine.

Stranii ore orbului meu gīnd
dibuind prin şoapte, zvon şi umbre,
iarba pală a ţărmurilor sumbre,
mīinile şi pasul tremurīnd,

de-a simţi sub lespezi şi ferige
īnceputul veşnicului cīnt,
viaţa ridicată din mormīnt,
nopţilor ursitele să-şi strige.


     Madrigal
         

Mi-e veche inima: un menuet
captiv īn ceasul unei jucării.
L-asculţi şi-ncerci īn soarta lui să-l scrii
altfel: să-i stingi suspinul desuet.

Īmpotrivit pe singurul său gīnd,
Se-ntoarce-n arcuri cīntecul plăpīnd
şi lasă semn, ca dintr-un zbor ţinut,
rugina lui pe degete de lut.

Polen de chin pe albe cinci petale,
fie-le, Doamnă, dulce nimbul pus, -
şi iartă ornicului nesupus
cīnd īncă plīnge-n degetele Tale.


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
.

poezii

2.4KB


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
Cīntec de iarnă

Nichita Stănescu

Eşti atīt de frumoasă, iarna!
Cīmpul īntins pe spate, līngă orizont,
şi copacii opriţi, din fuga crivăţului...
Īmi tremură nările
şi nici o mireasmă,
şi nici o boare,
doar mirosul īndepărtat, de gheaţă,
al sorilor.
Ce limpezi sīnt mīinile tale, iarna!
Şi nu trece nimeni
doar sorii albi se rotesc liniştit, idolatru
şi gīndul creşte-n cercuri
sonorizīnd copacii
cīte doi,
cīte patru.


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
A mea

Singuratecă ea mă aşteaptă să-i vin acasă,
Īn lipsa mea ea se gīndeşte numai la mine,
ea cea mai dragă şi cea mai aleasă
dintre roabele sublime.

Ei i se face rău de singuratate
ea stă si spală tot timpul podeaua
pīnă o face de paisprezece carate
şi tocmai să calce pe dinsa licheaua.

Ea spală zidul casei cu mīna ei
şi atīrnă pe dīnsul tablouri
ca să se bucure derbedeul, e-hei
căzut de la uşă-n ecouri.

Ea īşi aşteaptă bărbatul beţiv
Ca să-i vina acasă
şi degetele albe şi le mişcă lasciv
pentru ceafa lui cea frumoasă.

Pregatindu-i-le de dezbătat
ea ţine īn boluri şi zeama acră,
părul lung şi negru şi-l īntinde de la uşa spre pat
să nu greşească bărbatul niciodată
drumul predestinat.

Nichita Stănescu
fdcritc


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
De dragoste

Ea stă plictisită şi foarte frumoasă
părul ei negru este supărat
mīna ei luminoasă
demult m-a uitat, -
demult s-a uitat şi pe sine
cum atīrnă pe ceafa scaunului.

Eu mă īnec īn lumine
şi scrīşnesc īn crugul anului.
Īi arăt dinţii din gură,
dar ea ştie că eu nu rīd,
dulcea luminii faptură
mie, pe mine mă īnfăţişează pe cīnd
ea stă plictisită şi foarte frumoasa
şi eu numai pentru ea trīăiesc
īn lumea fioroasă
de sub ceresc.


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
Sonete
          W. Shakespeare
     1

Frumoaselor făpturi le vrem vlăstare,
iar frumuseţii-un spor de dăinuire
şi-n acest chip, plăpīnd urmaş transpare
purtīndu-i umbra florii-n veştejire.
Dar tu ce-n ochii tăi īţi afli rug,
hrănindu-l cu-a ta flacără, din greu,
duci foame unde-a fost cīndva belşug,
īnsuţi vrăjmaş al dulcelui tău eu.
Tu, care eşti podoaba blīndă-a firii
şi-al primăverii crainic de nădejde
ţi-ngropi īn muguri florile iubirii
şi eşti călcīiul care risipeşte.
Ai milă: ce-i al lumii nu prăda
cu gura gropii şi cu gura ta...


   
Sonete
          W. Shakespeare

     2

De patruzeci de ierni cīnd să te-apropii
şi şanţuri s-or săpa īn fruntea-ţi blīndă
semeţul strai ce azi ne umple ochii
va fi o buruiană tremurīndă...
"Unde ţi-e harul, dacă īşi vor spune,
unde-i comoara zilelor de vlagă?"
să nu răspunzi că-n ochi. Deşertăciune
va fi cuvīntul tău şi-or să-nţeleagă,
slăvindu-ţi frumuseţea, dar īn clipa
cīnd vei rosti: "Copilul meu se cade
s-adune şi prisosul şi risipa,
urcīnd, el va ierta pe-acel ce scade..."
Aceasta să te īnnoieşti, se cheamă,
cu sīnge cald, cīnd moartea-ţi cere vamă...

   
Sonete
     W. Shakespeare

3
Privindu-te-n oglindă spune-i celui
ce te repetă, că e timpu-acuma
alt chip s-aducă-n lume, de nu, jelui
norocul dus şi-i laşi săracă muma.
Unde-i frumoasa stea neprihănită
ce nu s-ar vrea de plugul tău arată?
Şi cine īn mormīnt stă să se-nchidă,
stagnīnd-o, a viitorimii gloată?
Oglinda mamei eşti şi ea, prin tine,
Aprilul strălucirii-ar vrea să-ntoarcă
şi tu al vīrstei geam vreai să-nlumine
īn ciuda toamnei, tinereţea parcă...
De nu-ţi sădeşti tiparul, īn tăcere
mori, şi icoana ta cu tine piere...


   
Sonetul IV
     W. Shakespeare

De ce cu dulce risipire cheltui
doar pentru tine-a frumuseţii rază?
Nu face daruri Firea; din buchetu-i,
ea īmprumută celor ce-o urmează.
Atunci, zgīrcit frumos, de ce-mi insultă
privirea-ţi blīndă bunele-mi strădanii?
O, cămătare păgubos, prea multă
avere-aduni cīnd prea puţini ţi-s anii!
Făcīnd negoţ numai cu tine īnsuţi
īţi vei trăda, lăuntric-dulce eul
iar moartea cīnd va fi s-auză plīnsu-ţi
ce vei lăsa īn urmă? Gīndul, greul,
că, nemuncită, frumuseţea moare
fără să-ţi fi ajuns moştenitoare.


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
Romeo şi Julieta
     W. Shakespeare

Prologul

Aicea, īn Verona-ncīntătoare,
A două neamuri mīndre veche ură
Din nou a răbufnit, prin certuri care
Să curgă sīnge mult de fraţi făcură.
Din cele două case-nduşmănite
Ies doi īndrăgostiţi loviţi de soartă,
Şi vrajba cu nenorociri cumplite
Se şterge prin a tinerilor moarte.
Iubirea lor cu soartă-ngrozitoare
Şi ura ce nu poate-a fi-mpăcată
Decīt cu moartea scumpelor odoare,
Pe scenă-n două ceasuri vi se-arată.
De-aveţi răbdare s-ascultaţi acestea,
Ne-om strădui să-nfăţişăm povestea.


The Prologue

Two households, both alike in dignity,
In fair Verona, where we lay our scene,
From ancient grudge break to new mutiny,
Where civil blood makes hands unclean.
From forth the fatal loins of these two foes
A pair of star-crossed lovers take their life;
Whose misadventured piteous overthrows
Doth with their death bury their parents’ strife.
The fearful passage of their death-marked love,
And the continuance of their parents’ rage,
Which, but their children’s end, naught could remove,
Is now the two hours’ traffic of our stage;
The which if you with patient ears attend,
What here shall miss, our toil shall strive to mend.


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
Romeo şi Julieta
     W. Shakespeare



          Julieta

Vrei să şi pleci? Departe-i īncă ziua!
Privighetoarea fu, nu ciocīrlia
Ce-ţi săgetă auzul īngrijorat.
Acolo, īntre rodii, ea cīntă-ntreaga noapte...
O, crede-mă, iubitul meu, a fost
Privighetoarea...

          Romeo

          A fost ciocīrlia...
Ea, care-i solul dimineţii,
Nu privighetoarea... Vezi, iubita mea,
Lumina cea pizmaşă ce tiveşte
Şi norii īi desparte-n răsărit?
Şi-a mistuit opaiţele noaptea,
Pe culmile ce fumegă răsare
Voioasa zi... Atīrnăde plecare
Viaţa mea. Īntīrzierea-i moarte!


          Juliet

Wilt thou be gone? It is not yet near day.
It was nightingale, and not the lark,
That pierced the fearful hollow of thine ear.
Nightly she sings on yond pomegranate tree.
Believe me, love, it was the nightingale.

          Romeo

It was the lark, the herald of the morn;
No nightingale. Look, love, what envious streaks
Do lace the serving clouds in yonder East.
Night’s candles are burnt out, an jocund day
Stands tiptoe on the misty mountain tops.
I must be gone and live, or stay and die.


   


De ce-asculţi muzicile cu mīhnire?
(Nu bat război plăcerile-ntre ele),
de ce iubeşti ce ţi-i străin de fire
sau ţi-s mai drage, patimile grele?
Şi armonii ce-ţi par supărătoare,
nuntite īntr-adins sunt numai semnul
ce blīnd te ceartă-n clipe solitare
că nu īncerci să le deprinzi desemnul.
O strună-soţ şi-o strună-soaţă, iată
cum se-nţeleg şi fără grai şi-s parcă
bărbat, copil ori mamă īngrijată
şi-un singur cīntec să īnalţe-ncearcă:
Vorbe-ntreite īncercīnd s-anime:
"Eşti singur? De eşti singur nu eşti nime’... "

Sonet 9
     W. Shakespeare

Ţi-e teamă ochi de văduvă să laşi
tu, cel care-n singurătate plīnge?
O, de-ai să mori cumva fără urmaşi
ca o muiere, lumea te va plīnge;
ea vīduvită fi-va lăcrimīnd
n-ai lăsat tipar īn umbra zilei
şi nu poate, ca văduvă de rīnd
să-şi afle soţu-n ochii, ai copilei.
Vezi, tot ce-n viaţă irosiri ne par,
cu chip schimbat īn lume-şi află zborul,
ascuns se stinge-al frumuseţii har
şi īl destramă chiar tăinuitorul.
Nu-i dragoste īn inima ce-ncearcă
săgeţile spre sine sa le-ntoarcă.


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
Love

poezii love

52.6KB


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
Poetry
Mircea Cărtărescu
--------------------------------------------------------------------------------
Cīnd ai nevoie de dragoste

cīnd ai nevoie de dragoste nu ţi se dă dragoste.
cīnd trebuie să iubeşti nu eşti iubit.
cīnd eşti singur nu poţi să scapi de singurătate.
cīnd eşti nefericit nu are sens să o spui.

cīnd vrei să strīngi īn braţe nu ai pe cine.
cīnd vrei să dai un telefon sunt toţi plecaţi.
cīnd eşti la pămīnt cine se interesează de tine?
cui īi pasă? cui o să-i pese vreodată?

fii tu līngă mine, gīndeşte-te la mine.
poartă-te tandru cu mine, nu mă chinui, nu mă face gelos,
nu mă părăsi, căci n-aş mai suporta īncă o ruptură.
fii līngă mine, ţine cu mine.

īnţelege-mă, iubeşte-mă, nu-mi trebuie partuze, nici conversaţie,
fii iubita mea permanentă.
hai să uităm regula jocului, să nu mai ştim că sexul e o junglă.
să ne ataşăm, să ajungem la echilibru.

dar nu sper nimic. nu primeşte dragoste
cīnd ai nevoie de dragoste.
cīnd trebuie să iubeşti nu eşti iubit.
cīnd eşti la pamīnt nici o femeie nu te cunoaşte.

poezii nevoie nevoie dragoste ţi dă trebuie să eşti iubit.cīnd eşti singur

42.4KB


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
a Oblonga

(935; azi:0)   
   
Să ne iubim, chera mu

să ne iubim, chera mu, să ne iubim tujur
că mīine vom fi pradă inundaţiilor, surpărilor de teren, beţiilor crīncene,
că mīine un ieri cu labe de păianjen de fīn īţi va umbla īn cīrlionţii de flori ai coiffurii
zăpăcindu-te, ambetăndu-te . . .
să fim tandri, bīigui poligonul căţelu lipindu-şi irişii
de şoldurile voluptoase ale autobazei filaret
să fim tandri, singurătatea mea, ciripi indicatorul de sens giratoriu
să fim tandri, mai zise o muscă.
primăvara ne lingea ca un pechinez pe faţă, pe mīini
ne făcea să ne īntrebăm ce gust om avea pe limba infinită a nopţii plină de autocare şi stele,
primăvara ne mīngīia depăşind uneori limitele maternităţii sau prieteniei nevinovate
arătīndu-şi provocatori sīnii reci sub jacka ei de turcoaz jerpelit
oh, mai rămīi, şopti lustra către o scamă de pe covor,
nu vrei să te urci la mine? bem ceva, ascultăm muzică, īţi arăt biblioteca . . .
nu vrei să rămīi īn noaptea asta la mine?
să ne ţinem de mīnă, īi spuse un medic primar de la spitalul emilia irza
iepurelui de tablă din vitrina cu jucării.
să ne iubim, să ne amăm, să creştem şi să ne īnmulţim
cīntau tergarulile şi velurul, drilul şi chembrica pe gabroveni
le răspundeau pīnă la răguşeală plutonierii şi norişorii
să facem chestia aia, gīfīiau frizeriile.
ca nişte becuri electrice legate īn serie
nervii plezneau pe antebraţ, venele se umflau pe torace,
īn nări analizatorii mirosului īşi īncuiau paltoanele īn dulapuri
şi indicele de refracţie īşi halea sandviciul cu carne de pui
īn holbarea perversă a ochiului.
ce de ocheade, cīte accidente din neatenţie,
conturi īncheiate, polite plătite,
īngeraşule, strănuta plămīnul cīnd se privi īn oglindă
şi văzīnd īn urma lui o uzină.
primăvara ne īntindea pe pīine felia groasă de televizor
mintea noastră era īmbīcsită de proiecte de agrasiune, deja vedeam microcosmosul īmpīnzit de tranşee,
deja visam la putere, la krakatit, la mirosul de blană de vulpe al omului invizibil
la ochii catifelaţi ai omului care trece prin zid...
creierul nostru īşi amintea de cīnd stătea ghemuit
de cīnd pulsa, de cīnd palpita, fojgăia, colcăia, mişuna, şerpuia
antebratul īşi defula īn aerul slăbănog sentimentul de a avea pene,
urechea - sentimentul de a fi auzit boncăluitul triceratopsului
şi bulele de hidrogen pleznind malaria peste faţă.
ai īncredere īn mine, gīnguri flora īntestinală
īntinzīndu-se voluptos īn braţele groazei
care purta īn acea seară un costum simplu, cambrat, tineresc,
dă-mi un pupic, se ruga anabolismul de catabolism,
crudelo, nu mă chinui, rīnjea maxilarul spre maxilar.

venea seara, oraşul se anima,
venea noaptea, străzile sfīrīiau ca sifonul,
să fim tandri, loz necīştigător, să fim tandri, bătător de covoare,
să ne iubim, robinete, să facem excursii, mapă de plicuri!
īn rochii de moloz şi nuiele verzi, de mezeluri şi de brīnzeturi,
spoite cu vodcă şi motorină emoţiile ieşiseră la agăţat.
prin ganguri şi pasaje acoperite cu geam colorat
cīte un pisoi zgīria īn lădiţa vreunui dafin
şi īn berării ospătarele se lăsau deşurubate de vii contra cost.
să ne iubim, unamuno, nebuno, să ne iubim, chera mu,
şi apoi să ne-nşelăm cu chibritele, cu patentul, cu pasta de dinţi,
să ignorăm influenţa exercitată īn psihicul nostru
de complexul lui grozăveşti.
primăvara priveşte galbenă prin stratosferă, gīdilată de ozon şi de ioni,
să ne cunoaştem mai bine, melcule, zice,
să ne īmbrăţişăm, depoule, hīrţiuto, tomberonule
iar noi la ţīşnitoarea din capătul aleii alexandru ne stropeam unul pe altul cu apă
chiar līngă policlinică, şi pīnă şi copacii
miroseau a dentist.

poezii       să iubim, chera musă iubim, chera mu, să iubim mīine vom

30.4KB


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
Despărţire
     Johann Wolfgang Goethe

Ochii ei şoptesc iubirea,
Buzele-mi nu spun nimic.
Grea, ce grea e despărţirea
Chiar pentr-un bărbat voinic.

Triste sunt şi parcă plīng
Şi se cheamă-n limbă mută:
Mīinile ce ni se-ating,
Buzele ce se sărută.

Cum pe vremuri, jucăuşo,
Īţi sorbeam al gurii mied,
Şoapte - floare de brīnduşă
Ce-a ieşit de sub omăt.

N-o să-ţi fac coroană iară,
Roze-n mīnă n-o să-ţi pun.
O, Francisca,-n primăvară
Ne-a ucis un ger nebun.

1769


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
Īmi iau adio din privire,
Căci gura nu-l poate rosti,
Prin locurile de iubire
Mă-ntorc să le găsesc pustii.

Ce tristă e făgăduinţa
Chiar credincioasei amintiri!
Ţi-i rece mīna, iar fiinţa
Īncremenită-n reci simţiri.

Barem o caldă sărutare
Atīta m-ar fi fermecat,
Precum ne bucură o floare
Culeasă-n Martele-nnorat.

Dar vai, vreo orhidee rară
Să ţi-o culeg eu nu mai ştiu;
Cīnd pentru tine-i primăvară,
La mine-i toamnă, şi-i tīrziu.


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
Noapte de vrajă
     Johann Wolfgang Goethe

Ies din sfīnta mea căsuţă -
Al visărilor cuibar.
Şi mă pierd pe potecuţă,
Prin pădurea de stejar.

Luna veche stă pe-o cracă,
Vīntul nopţii bate blīnd
Şi mestecenii se-apleacă
taină-n jurul lor ţesīnd.

Noaptea-şi murmură povestea
Pe poteci ca pe-o minune.
Inimă, ce ştii acestea,
Bucură-te şi nu spune.

Neīnţeleasă bucurie
Ce mi-o dăruie clipita.
Aş da nopţi de-astea - o mie,
Pentru-o noapte cu iubita.


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
Grup

Trăiau de mult timp īmpreună
Şi cam incepuseră să se repete,

El era ea,
Şi ea era el,
Ea era ea
Şi el era tot ea,
Ea era, nu era,
Şi el era ele,
Sau cam aşa ceva.

Dimineaţa mai ales,
Pīnă se alegeau bine,
Care cine mai este,
De unde şi pīnă unde,
De ce aşa şi nu altminterea,
Trecea o groaza de timp,
Trecea timpul ca pe apă.

Voiau uneori chiar să se sarute,
Dar īşi dădeau seama la un moment dat,
Că amīndoi sunt ea,
Mai uşor de repetat.

Atunci īncepeau de spaimă să caşte,
Un căscat de līna moale,
Care se putea şi croşeta
Īn felul următor:
Una căsca foarte atent
Şi cealaltă ţinea ghemul.

Marin Sorescu


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
Shakespeare

de Marin Sorescu

Shakespeare a creat lumea īn şapte zile.

Īn prima zi a făcut cerul, munţii şi prăpăstiile sufleteşti.
Īn ziua a doua a făcut rīurile, mările, oceanele
Şi celelalte sentimente –
Şi le-a dat lui Hamlet, lui Iulius Caesar, lui Antoniu, Cleopatrei şi Ofeliei,
Lui Othello şi altora,
Să le stăpīnească, ei şi urmaşii lor,
Īn vecii vecilor.
Īn ziua a treia a strīns toţi oamenii
Şi i-a īnvăţat gusturile:
Gustul fericirii, al iubirii, al deznădejdii,
Gustul geloziei, al gloriei şi aşa mai departe,
Pīnă s-au terminat toate gusturile.

Atunci au sosit şi nişte indivizi care īntīrziaseră.
Creatorul i-a mīngīiat pe cap cu compătimire,
Şi le-a spus că nu le rămīne decīt să se facă
Critici literari.
Şi să-i conteste opera.
Ziua a patra şi a cincea le-a rezervat rīsului.
A dat drumul clovnilor
Să facă tumbe,
Şi i-a lăsat pe regi, pe īmpăraţi
Şi pe alţi nefericiţi sa se distreze.
Īn ziua a şasea a rezolvat unele probleme administrative:
A pus la cale o furtună,
Şi l-a īnvăţat pe regele Lear,
Cum trebuie să poarte coroană de paie.
Mai rămăseseră cīteva deşeuri de la facerea lumii
Şi l-a creat pe Richard al III-lea.
Īn ziua a şaptea s-a uitat dacă mai are ceva de făcut.
Directorii de teatru şi umpluseră pămīntul cu afişe,
Şi Shakespeare s-a gīndit că după atīta trudă
Ar merita să vadă şi el un spectacol.
Dar mai īntīi, fiindcă era peste măsură de istovit,
S-a dus să moară puţin.


Fuga

Īntr-o zi
Mă voi ridica de la masa de scris
Şi voi īncepe să mă īndepărtez de cuvinte,
De voi
Şi de fiecare lucru īn parte.

Voi vedea un munte īn zare
Şi voi merge spre el
Pīnă cīnd muntele va rămīne īn urmă.

Apoi mă voi lua după un nor,
Şi norul va rămīne īn urmă.

Soarele va rămīne şi el īn urmă
Şi stelele şi tot universul…

Rame

Pereţii casei īmi sunt plini
De rame
Īn care prietenii mei
Nu văd nimic.
Cred că le-am pus acolo
Pentru exasperarea lor.

Mai era un loc liber
Deasupra patului,
Şi m-am trezit cu senzaţia
Stranie
Că se uită cineva la mine.

Īntr-adevăr, pe locul acela
Joacă o lumină
De formă sferică.

Nu este-n jur nici un bec,
Nici un ochi deschis,
Nici o mină de fosfor.

Şi cu toate acestea
Deasupra patului
Cineva respiră, respiră.

Cine ştie ce stea
Arde undeva departe,
Şi-n sistemul de reflectare ciudat
Al lucrurilor,
Sufletul ei bate acum
Īn peretele meu.

Mīine va trebui să pun
Şi-n locul acesta
O ramă.


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
CAPRICIU

Īn fiecare seară
Strīng de prin vecini
Toate scaunele disponibile
Şi le citesc versuri.

Scaunele sunt foarte receptive
La poezie,
Dacă ştii să le aşezi.

De aceea
Eu mă emoţionez,
Şi timp de cīteva ore
Le povestesc
Ce frumos a murit sufletul meu
Peste zi.

Īntīlnirile noastre
Sunt de obicei sobre,
Fără entuziasme
De prisos.

Īn orice caz,
Īnseamnă că fiecare
Ne-am făcut datoria
Şi putem merge
Mai departe.


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Rina
Administrator

Din: Chisinau
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 958
Ştefan Augustin Doinaş Orologiul de gheaţă

La cumpana nopţii, eu sui īntr-un turn.
Paingi, cucuvai īnţelepte
se-ntrec să-mi oprească urcuşul nocturn
de stajă pe strāmtele trepte.

Dar nu e nici buhă cu strigatul ei,
nici iască cu ochiul sinistru,
nici aprige pliscuri ce scuipă ulei,
nici aripi suflānd ca un sistru,
nici spadă jucāndu-mi pe crestet pieziş,
nici limba-ntre graniţe oarbe
să stea īmpotriva acestui suiş
ce-ntr-una, hipnotic, mă soarbe.

Treptat izbăvit de pămāntul greoi,
desprins de lumeşti simulacre,
mă-atrage un cer limpezit ca un sloi
cāntānd din vapaile sacre.

Cu ce fel de grai să rostesc pe deplin
şi cui - amuţitul elogiu?
Īn turn, īngheţat, albăstriu, cristalin,
mă-aşteaptă un divin orgoliu.

Mărire acestei adānci arătări!
Īn locul rotirii de zodii,
cu inimi aici şi la mari depărtări
stau orele fixe, ca rodii.

Uitate sunt, deci, izgonite de timp
aversa de stele-n īnalturi,
şi naşterea florii superbe din ghimp,
şi goana dorinţei īn salturi.

De-acolo de sus, de pe īnaltul prag
privesc fascinat īnafără.
Ce sferă perfectă! Pămāntul cel mic
cu multele sale īnvelişuri
e una: nimic nu se naşte, nimic
nu moare īn lut şi-n frunzişuri.

Vai mie, credeam că fărima e-n mers!
Iertare, ah! somnuri eterne,
minuni īmpietrite cu licarul şters
de-o iarna ce nu se mai cerne.

Ca roiuri de ornice prinse-n īngheţ
ce-mi māngāie ochii şi părul,
descopăr īn lucruri tiparul măreţ,
modelul dintāi, Adevārul.

Nicicānd n-am crezut că-o să poată-ncăpea
pădurea-ntr-o singură ghindă,
noianul de stele-ntr-o singură stea,
oceanu-ntr-un ciob de oglindă.

Aceasta e fata trăind dedesubt
a lumii, obrazul de taină:
integru, statornic, īn veci necorupt,
mereu despuiat de-orice haină.

O, veşnic aş vrea să īntārzii aici,
pe treapta supremă la care
fiinţa nu scade ca umbrele, nici
prezenţa nu trece-n mişcare.

Mereu să mă-mbete, cuprins la mijloc,
şederea a toate-ntru sine.
Dar vai! răsuflarea mea, ca un foc,
topeşte zăpada sub mine.

O limbă porneşte să mişte, şi bat
cleios adormitele ore,
şi prind să răsară-ntr-un spaţiu curbat
de spaime străvechi aurore;
privelişti limpide se-mpăienjenesc,
departe o lună apune,
cad codrii cu-un ţipăt prelung, omenesc
şi marea īncepe să sune.

O, nu-mi este dat ca īn marele ger
să dăinui! Vai, nu mi se cade
aici, unde toate - salvate - sunt cer,
aici, īn opritele cascade,
să-ntārzii prea mult: nu sunt vrednic să port
īn ochi fericita vedere
a viului care-mi apare ca mort,
a tot ce durează-n cădere...

De-aceea mă-ntorc īntristat şi cobor.
Paingi, cucuvai īnţelepte
mă cheamă-ndărăt, mă ajută să zbor
īn jos, pe spirale, pe trepte.

Dar eu īncă sovai: mă tem să mă scald
īn ore ce iarăşi mă-nhaţa.
Eu plāng, şi mă zbucium īn trupul meu cald.
Īn turn, orologiul īngheaţă.


_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess  neznacomka_rina.

Play.md  neznacomka_rina

pus acum 18 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la