diverty
Diverty
|
Nou pe simpatie:
mariana_n23
 | Femeie
24 ani
Brasov
cauta Barbat
29 - 52 ani |
|
|
divertyInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #1 |
 RinaAdministratorDin: Chisinau
Postari: 958
|
|
Viata si opera lui Einstein
Atunci când unei persoane i se cere sa numească un fizician, aproape întotdeauna numele care ii vine în gând este cel al lui Albert Einstein, cel mai celebru om de ştiinţă al secolului XX. Cunoscut pentru crearea si dezvoltarea teoriei speciale si generalizate a relativităţii, ca si pentru îndrăzneaţă sa ipoteza cu privire la natura luminii, Einstein a fost fără îndoiala una din cele mai strălucite minţi ştiinţifice ale umanităţii.
Fizician american de origine germana, Einstein s-a născut pe 14 martie 1879 la Ulm. Tinereţea si-a petrecut-o la Munchen, unde familia sa avea un mic magazin care producea aparate electrice. Deşi nu a vorbit pana la vârsta de 3 ani, încă de tânăr a arătat o curiozitate vie pentru natura si o abilitate înnăscută în înţelegerea conceptelor matematice dificile. La 12 ani a învăţat singur geometrie euclidiana.
Einstein ura rutina si spiritul lipsit de imaginaţie al scolii din Munchen. Atunci când
falimentul repetat al afacerii a determinat familia sa plece din Germania către Milano, în Italia, Einstein, care avea 15 ani, a folosit ocazia ca sa se retragă de la şcoală. A petrecut un an cu părinţii săi la Milano si, atunci când i-a fost clar ca va trebui sa-si croiască propriul drum în viata, a terminat liceul la Arrau, în Elveţia, si s-a înscris la Politehnica din Zurich. Tânărului nu-i plăceau metodele de instruire de aici, de aceea lipsea adesea de la ore, folosindu-şi întregul timp pentru a studia fizica pe cont propriu sau pentru a cânta la iubita sa vioara. Si-a dat examenele si a absolvit în 1900 studiind lucrarea unui coleg de clasa. Profesorii săi nu aveau o părere buna despre el si nu l-au recomandat pentru un post universitar.
Următorii doi ani Einstein a lucrat ca meditator si suplinitor. în 1902 si-a asigurat un post
de examinator la Biroul de Patente din Berna. în 1903 s-a căsătorit cu Mileva Maric, cu care fusese coleg la Politehnica. Au avut doi fii, dar în cele din urma au divorţat. Einstein s-a recăsătorit mai târziu.
Primele lucrări ştiinţifice
In 1905 Einstein şi-a susţinut doctoratul la Universitatea din Zurich cu o dizertaţie
teoretica asupra dimensiunii moleculelor, publicând de asemenea trei articole ştiinţifice care au avut o mare importanta pentru dezvoltarea ulterioara a fizicii secolului XX. în primul dintre aceste articole, cu titlul " Mişcarea Browniana", a făcut predicţii semnificative asupra mişcării particulelor răspândite aleatoriu intr-un fluid. Aceste previziuni au fost confirmate experimental mai târziu. Cea de-a doua lucrare, dedicata efectului fotoelectric, conţinea o ipoteza revoluţionara privitoare la natura luminii. Einstein considera ca lumina poate fi privita ca o suma de particule în anumite condiţii si pe lângă aceasta emitea ipoteza ca energia purtata de orice particula luminoasa, numita foton, este proporţionala cu frecventa radiaţiei. Formula care exprima aceasta este E=mc2 unde E este energia radiaţiei si c este viteza luminii.
Ipoteza sa si anume ca energia conţinuta de o unda luminoasa se transfera în unităţi sau
cuante- contrazicea o tradiţie de 100 de ani care considera emiterea energiei luminoase ca pe un proces continuu. Aproape nimeni nu a acceptat teoria lui Einstein. în consecinţa, fizicianul american Robert Andrews Millikan care a confirmat experimental teoria un deceniu mai târziu a fost el însuşi descumpănit de rezultat.
Einstein, a cărui principala preocupare era sa înţeleagă natura radiaţiei electromagnetice, a
urgentat ulterior dezvoltarea unei teorii care sa reflecte dualismul particula-unda al luminii. Din nou, foarte putini fizicieni înţelegeau sau erau de acord cu ideile sale.
Teoria speciala a relativităţii
Cea de-a treia lucrare importanta publicata de Einstein în 1905, " Asupra electrodinamicii
corpurilor în mişcare", conţinea ceea ce avea sa fie cunoscuta mai târziu ca teoria relativităţii. Î ncă de la Newton, filosofii naturali (denumirea sub care erau cunoscuţi fizicienii si chimiştii) încercaseră sa înţeleagă natura materiei si a radiaţiei, precum si felul în care interacţionau intr-o imagine unificata a lumii. Ideea ca legile mecanicii sunt fundamentale era cunoscuta drept concepţia mecanicista asupra lumii, în timp ce ideea ca legile electricităţii sunt fundamentale era cunoscuta drept concepţia electromagnetica asupra lumii. Totuşi, nici una dintre idei nu era capabila sa ofere o explicaţie coerenta asupra felului cum radiaţia (de exemplu lumina) si materia interacţionează atunci când sunt văzute din sisteme de referinţa inerţiale diferite, adică interacţiile sunt urmărite simultan de un observator în repaus si un observator care se mişca cu o viteza constanta.
In primăvara anului 1905, după ce a reflectat la aceste probleme timp de 10 ani, Einstein si
a dat seama ca esenţa problemei consta nu intr-o teorie a materiei, ci intr-o teorie a măsurării.
_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess neznacomka_rina.
Play.md neznacomka_rina
|
|
| |
|
| #2 |
RinaAdministratorDin: Chisinau
Postari: 958
|
|
Clasificarea undelor electromagnetice. Aplicatii.
Clasificare
· Inductia electromagnetica Natura luminii Fotonul
Noiuni Generale:
· Cmpul electromagnetic: ansamblul cmpurilor electrice i magnetice, care oscileaz i se genereaz reciproc.
· Und electromagnetic: un cmp electromagnetic care se propag.
Undele (radiaiile) electromagnetice pot fi grupate dup fenomenul care st la baza producerii lor. Astfel, radiaiile numite heriene se datoresc oscilaiei electronilor n circuitele oscilante LC sau n circuitele electronice speciale (cu caviti rezonante " .
Prin transformarea energiei interne a oricrui corp n energie electromagnetic rezult radiaiile termice. Radiaiile electromagnetice, numite radiaiile de frnare, apar la frnarea brusc a electronilor n cmpul nucleului atomic. Radiaiile sincrotron (denumirea se datorete faptului c acest fenomen a fost pus n eviden la o instalaie de accelerare a electronilor n cmp magnetic, numit sincrotron) i au originea n micarea electronilor ntr-un cmp magnetic.
Acestor grupe de radiaii le corespund anumite domenii de frecvene.
Cea mai uzual mprire a radiaiilor electromagnetice se face ns dup frecvena i lungime sa de und n vid. Aceast mprire cuprinde urmtoarele grupe:
1. Undele radio. Domeniul de frecven a acestor unde este cuprins ntre zeci de hertzi pn la un gigahertz (1GHz = 109 Hz), adic au lungimea de und cuprins ntre civa km pn la 30 cm. Se utilizeaz n special n transmisiile radio i TV. Dup lungimea de und se submpart n unde lungi (2 Km - 600 m), unde medii (600 - 100 m), unde scurte (100 - 10 m) i unde ultrascurte (10 m - 1 cm).
2. Microundele. Sunt generate ca i undele radio de instalaii electronice. Lungimea de und este cuprins ntre 30 cm i 1 mm. n mod corespunztor frecvena variaz ntre 109 -- 31011 Hz. Se folosesc n sistemele de telecomunicaii, n radar i n cercetarea stiinific la studiul propietilor atomilor, moleculelor i gazelor ionizate. Se submpart n unde decimetrice, centimetrice i milimetrice.
3. Radiaia infraroie. Cuprinde domeniul de lungimi de und situat ntre 10-3 i 7, 810-7 m (31011-- 41014 Hz). n general sunt produse de corpurile nclzite. n ultimul timp s-au realizat instalaii electronice care emit unde infraroii cu lungime de und submilimetric.
4. Radiaia vizibil. Este radiaia cu lungimea de und cuprins ntre aproximativ 7, 610-7 m i 41014 m.
5. Radiaia ultraviolet. Lungimea de und a acestei radiaii este cuprins n domeniul 3, 810-7 i 610-10 m. Este generat de ctre moleculele i atomii dintr-o descrcare electric n gaze. Soarele este o surs puternic de radiaii ultraviolete.
6. Radiaia X (sau Rntgen). Aceste radiaii au fost descoperite n 1895 de fizicianul german W. Rntgen. Ele sunt produse n tuburi speciale n care un fascicul de electroni accelerat cu ajutorul unei tensiuni electrice de ordinul zecilor de mii de voli, bombardeaz un electrod.
7. Radiaia. Constitue regiunea superioar (3 10 18 - 3 10 22 Hz) n clasificarea undelor electromagnetice n raport cu frecvena lor. Sunt produse de ctre nucleele atomilor.
Inductia electromagnetica
Unsprezece ani a cutat Faraday (ntre 1820 i 1831) s descopere producerea curentului electric sub actiunea cmpului magnetic. Totul prea att de simplu, dar toate experimentele erau sortite eecului pentru c se raiona astfel: din moment ce apare un cmp magnetic n jurul unui curent electric, de ce nu apare i un curent electric ntr-un conductor plasat ntr-un cmp magnetic ? ntr-adevr, cmpul magnetic apare, n jurul unui curent electric, dar acesta este ntreinut printr-un consum de energie din exterior. n cazul n care plasm n repaus un conductor ntr-un cmp magnetic, nu se consum energie, deci nu poate s apar un curent electric.
Experiena crucial a lui Faraday, care prefigura transformatorul de mai trziu a fost efectuat n felul urmtor: pe un cilindru de lemn a nfurat doua bobine, una legat la un galvanometru (B1) i alta la o baterie (B2). n mod neateptat, n bobina B1 aprea un curent numai atunci cnd ntreruptorul K stabilea sau ntrerupea curentul prin B2. Semnalul aprut n B1 era slab, dar disprea chiar dac prin B2 circula curentul, deci exista un cmp magnetic ale crui linii treceau i prin B1. O alt observaie: curentul nregistrat n B1 avea un sens la nchiderea circuitului, dar i schimba sensul la ntreruperea curentului. O analiz atent a curentului din B1, numit curent indus, a artat c la nchiderea circuitului, cnd se stabilete un cmp magnetic, sensul curentului indus este astfel, nct cmpul magnetic creat de el are sens invers cmpului generat de B2. Dimpotriv, la ntreruperea curentului, deci cnd cmpul magnetic dispare, sensul curentului este astfel, nct cmpul creat de el are acelai sens cu cel care dispare. Fenomenul astfel descoperit de Faraday a primit numele de inducie electromagnetic.
_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess neznacomka_rina.
Play.md neznacomka_rina
|
|
| |
|
| #3 |
RinaAdministratorDin: Chisinau
Postari: 958
|
|
ENERGIA
PROBLEME şi SOLUÞ II
1. Importanţa energiei electrice.
Viaţa modernă nu poate fi concepută fără energie electrică. Astfel, cea mai mare parte a descoperirilor din ultimul secol nu ar fi fost realizate dacă nu ar fi existat energia electrică. Aceasta e folosită pretutindeni. Presupunând că, brusc, am fi lipsiţi de energie, iată ce s-ar întâmpla:
- lipsa luminii electrice
- căderea sistemelor informatice
- probleme imense cu transporturile (tramvaie, trenuri, avioane, masini cu sistem de aprindere etc.); cele care vor rămâne, vor putea fi folosite doar în timpul zilei la capacitate maximă (lipsa luminii pentru faruri)
- un gol imens în domeniul comunicării (telefoane de orice fel, aparate radio, TV, internet)
Şi toate acestea doar la o privire fugară asupra importanţei energiei.
2. Modalităţi de producere a energiei electrice.
Există numeroase modalităţi de producere a energiei. Dintre acestea le amintesc pe cele alternative:
- Energia solară intens mediatizată ca o sursă de energie nepoluantă şi gratuită, aceasta e departe de a furniza suficientă putere electrică.
- Energia eoliană principalele caracteristici: energie puţină, nu e constantă
- Energia mareelor
- Energia geotermală
Cele mai răspândite căi de producere a energiei electrice sunt prin intermediul hirdrocentralelor, termocentralelor si a atomocentralelor.
Câteva date statistice legate de producţia de energie electrică:
PRODUCÞ IA DE ENERGIE ELECTRICÃ PE TIPURI, ŞI PE Þ Ã RI Î N ANUL 1993
-milioane kWh-
Þ ARA
Total
Termo
Hirdo
Nucleară
Austria
51180
315098
36082
-
Belarus
37600
37582
18
-
Belgia
72259
27639
1156
43456
Franţa
462263
51296
72522
338445
Germania
537134
357176
21115
158804
Norvegia
117682
422
117260
-
Polonia
132750
129180
3570
-
România
55476
42708
12768
-
Fed. Rusă
1008450
716201
172594
119626
Aşa cum se observă din tabel, unele ţări se bazeaza aproape exclusiv pe una din cele trei variante. Astfel, în Franţa, 73. 2% din producţia de energie e realizată cu ajutorul atomocentralelor. Î n Polonia, 97. 3% e realizată termic (în termocentrale). Î n Norvegia, din total, 99. 64% e din hidrocentrale. România are 76. 98% e obţinută din termocentrale, restul în hidrocentrale (în anul 1994). Centrala atomică de la Cernavodă a fost închisă din nou în noaptea dinspre 26 spre 27 mai 2001.
Î n 1997, Canada, Mexic şi Statele Unite au globalizat 86% din consumul de energie si 80% din producţia de energie din cele două americi (de sud şi de nord). Aproximativ 57% din energia produsă în America e termică (cărbuni, petrol, gaze naturale); 25% de hidrocentrale, 16% nucleară iar geotermală şi alte surse neconvenţionale 2%. Î n 1997 energia generată în America a totalizat circa 1. 083 gigawaţi, aproximativ o treime din totalul mondial.
California conduce întreaga lume prin metodele alternative de producere a energiei prin sursele sale nepoluante: vânt, soare şi surse geotermale. Î n 1992, California deţinea mai mult de jumătate din energia geotermală obţinută, peste 80% din energia eoliană şi 99% din capacitatea energiei solare obţinute la nivel global. Şi totuşi, acestea trei împreună reprezintă mai puţin de 6% din energia totală generată de California.
Potenţial, SUA ar putea îndruma lumea în dezvoltarea unor surse noi de energie. Industria de aparare a SUA produce cele mai profesionale produse de inginerie, metale şi calculatoare. Aceste cunoştinţe sunt necesare pentru a beneficia pe deplin de noile surse energetice din lume.
4. Tendinţe la nivel mondial (GENI)
Î nfiinţat de către Peter Meisen, care este şi Directorul Executiv al acestui institut, GENI (Global Energy Network Institute) reprezintă un institut la nivel mondial, non-profit ce are ca scop găsirea de soluţii pentru problemele enegetice globale.
Î n acest sens institutul are în vedere realizarea unui proiect la scară mondială ce presupune conectarea tuturor reţelelor de energie deja existente, realizându-se astfel o reţea mondială. Aceasta s-a constatat a fi prioritatea numarul 1 la nivel planetar, în urma unui studiu efectuat la nivel global. Acest studiu punea următoarea întrebare:
Cum facem întreaga lume sa lucreze 100% pentru umanitate, în cel mai scurt timp posibil prin cooperare spontană fără a afecta negativ natura şi fără a se creea dezavantaje pentru nimeni?
Acum doua decenii s-a ajuns la concluzia că o furnizare suficientă de electricitate asigură un standard decent de viaţă.
Astăzi, apelând la sursele de energie ale planetei, nevoile întregii umanităţi pot fi îndeplinite.
Beneficiile acestui proiect sunt enorme şi dovedite. Proiectul cuprinde 190 de naţiuni care urmează să coopereze zilnic pentru beneficiul general.
_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess neznacomka_rina.
Play.md neznacomka_rina
|
|
| |
|
| #4 |
RinaAdministratorDin: Chisinau
Postari: 958
|
|
Arhimede. Legea lui Arhimede i aplicaii
Arhimede:
Fiu al unei familii nobiliare greceti, Arhimede s-a nscut n anul 287. Hr., n oraul Siracuza, insula Sicilia. Conform uzanei timpului, i-a nceput nvtura acas, cu dascli angajai. i-a continuat studiile n Alexandria, ntr-o coal de nalt prestigiu n care existau profesori savani, cum este matematicianul Euclid. Acolo a beneficiat de cea mai bine nzestrat bibliotec a antichitii. Dup civa ani de studii, Arhimede a revenit n Siracuza unde s-a dedicat cercetrilor tiinifice.
Rezultatul acestor cercetri a constat ntr-o serie de invenii care au avut o nsemntate major n evoluia tehnicii. Arhimede a descoperit principiul spiralei, pe a crui aplicabilitate a fost realizat urubul fr sfrit, urubul elevator, mufa, roata dinat.
Legea lui Arhimede:
Pe cnd se afla n baia public, Arhimede a sesizat c fr s noate exista n ap o for care l mpingea spre suprafa. Atunci, ntrezrind c a surprins principiul unei mari descoperiri a strigat memorabilul cuvnt "Evrika!"(Am gsit!). Experimentnd scufundarea mai multor tipuri de corpuri avnd diferite densiti a formulat legea fundamental a hidrostaticii, intrat n tiin sub numele de Legea lui Arhimede.
"Un corp scufundat ntr-un lichid sau gaz este mpins ascendent pe vertical cu o for egal cu greutatea volumului de lichid sau gaz dizlocat. "
Atunci cnd fora determinat de presiunea lichidului este mai mare dect greutatea corpului acesta plutete, iar atunci cnd cele dou fore sunt egale obiectul rmne n echilibru n lichid.
VAl=100cm3 Vap nlocuit=100cm3 Vlemn=100cm3 Vap nl. =100cm3
ð Al=2, 7g/cm3 ð ap =1g/cm3 ð lemn =0, 6g/cm3 ð ap=0, 6g/cm3
mAl=270g m ap nlocuit=100g mlemn=60g map nl. =60g
GAl=2, 7N G ap nlocuit=1N Glemn=0, 6N Gap nl. =0, 6N
Aplicaii:
Scufundarea i plutirea submarinelor - submarinul este alctuit din rezervoare care mprejmuiesc puntea interioar unde se afl echipajul. Atunci cnd plutete, rezervoarele submarinului sunt umplute cu aer astfel nct greutatea sa total este egal cu fora arhimedic. Pentru a se scufunda, rezervoarele sunt umplute cu ap, greutatea total a submarinului mrindu-se. Apa este dat afar prin eliberarea de aer comprimat, submarinul ntorcndu-se la suprafa.
Plutirea baloanelor cu aer cald - asemeni lichidelor, i aerul exercit o presiune asupra corpurilor pe care le nconjoar: presiunea atmosferic. Pentru a pluti greutatea unui corp trebuie s fie mai mic dect greutatea volumului de aer dezlocuit, pe acest principiu funcionnd baloanele cu aer. Aerul din ele este nclzit micorndu-i densitatea i totodat greutatea total. Baloanele se nal sub aciunea forei arhimedice care este mai mare dect greutatea lor.
_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess neznacomka_rina.
Play.md neznacomka_rina
|
|
| |
|
| #5 |
RinaAdministratorDin: Chisinau
Postari: 958
|
|
PROBLEME REZOLVATE
1. De un resort elastic, a cărui constantă elastică este de k = 103 N*m-1, este suspendat un corp de masă m = 0, 1 kg. Pendulul elastic astfel format oscilează. Impulsul pendulului la distanţa y1 = 3 cm de poziţia de echilibru este p1 = 0, 3 v3 kg*m*s-1. Se cer:
a) legea de mişcare (faza iniţială este nulă;
b) energia cinetică şi potenţială în momentul în care y2 = 2 cm.
Rezolvare:
a) Pulsaţia se află din relaţia k = m. 2 =>. = k / m =102 rad/s.
Pentru a calcula amplitudinea, folosim condiţiile date:
elongaţia y1=A sin. t1 (I)
şi impulsul p1, când elongaţia este y1;
p1 = mv1 = mA. cos. t1 sau p1 / m. =A cos. t1. (II)
Ridicând (I) şi (II) la pătrat şi adunându-le se obţine:
A = y12 + p12 / m2. 2 = 6 * 10-2 m.
Legea de mişcare se scrie:
y = 6 * 10-2 * sin 102t.
b) Când y2= 2 cm energia potenţială este:
Ep = ky22 / 2 = 103 * 4 * 10-4 / 2 = 0, 2 J.
Energia cinetică poate fi aflată fie prin calcularea în prealabil a pătratului vitezei v22 când y2 = 2 cm, fie prin scăderea energiei potenţiale din energia totală, ceea ce este mai simplu. Vom proceda în ambele feluri.
_______________________________________
Rina cine doreste poate sa ma contacteze pe mess neznacomka_rina.
Play.md neznacomka_rina
|
|
| |
|
